ROMÂNII EVITĂ ORELE SUPLIMENTARE
România se numără printre statele cu cea mai redusă rată a angajaților care muncesc peste program (definit ca ≥49 de ore/săptămână). Potrivit celui mai recent raport Eurostat (2024), doar 1,8% dintre angajații români (20–64 ani) lucrează 49 de ore sau mai mult pe săptămână, comparativ cu 6,6% media europeană.
În UE, ponderea angajaților cu program extins de muncă (≥49h/săptămână) a scăzut constant în ultimul deceniu, de la 9,7% în 2014, la 8,4% în 2019 și până la 6,6% în 2024 .
În 2024, media UE pentru timpul de lucru efectiv pe săptămână (inclusiv full‑time și part‑time) a fost de 36,0 ore, în scădere față de 37,0 ore în 2014 .
România (împreună cu Bulgaria și Polonia) se află în fruntea clasamentului, cu un program mediu de 38,8 ore/săptămână — un nivel mai ridicat față de media europeană . Țările de Jos (32,1 ore), Danemarca, Germania și Austria (câte 33,9 ore) au cele mai scurte săptămâni de lucru .
Alte estimări , cum ar fi cele din 2023 indică valori apropiate România – 39,5 ore, media UE – 36,1 ore . Aproape jumătate dintre angajații români lucrează în sectorul public (sănătate, educație, administrație).
Producția, transportul, construcțiile și mentenanța implică frecvent ture lungi, dar în general rămân sub limita de 48 de ore prevăzute în legislația UE.
În aceste domenii, programul de lucru este fix și reglementat strict de lege. Orele suplimentare sunt fie interzise, fie necesită aprobare specială și compensații financiare.
Munca suplimentară există în spitale sau școli, dar este puternic reglementată și plătită prin tarife speciale (gărzi, ore suplimentare, recuperări).
Munca pe cont propriu ( mici antreprenori, agricultură) este asociată cu cel mai mare număr de ore lucrate.
Potrivit Eurostat, în UE, 27,5% dintre lucrătorii independenți depășesc 49 de ore/săptămână, față de doar 3,4% dintre angajați.
România are un număr relativ mic de independenți activi în servicii moderne sau digitale, comparativ cu Italia, Franța sau Olanda.
Codul Muncii din România limitează munca suplimentară- maximum 8 ore/săptămână, cu recuperare sau plată dublă.
Angajatorii preferă contracte cu normă întreagă, fără opțiuni flexibile de „extra-time”, așa cum sunt frecvente în Germania, Marea Britanie sau Olanda.
Mulți români aleg să-și completeze veniturile prin „muncă informală” sau activități la negru, care nu sunt raportate oficial.
Deși săptămâna de lucru este peste media UE, faptul că foarte puțini angajați muncesc efectiv „peste program” sugerează o reducere a flexibilității programelor majoritatea lucrează strict în intervalul contractual, fără ore suplimentare. Un rol pronunțat al sectorului bugetar, unde orele suplimentare sunt strict reglementate contribuind astfel la scorul redus .
Contrastul cu țări ca Grecia, unde 12,4% lucrează regulat peste 49 de ore pe săptămână, e elocvent — România are nevoie de o abordare echilibrată care să îmbine stabilitatea programului cu flexibilitate, acolo unde este oportună. Românii nu muncesc mai puțin decât europenii — din contră, au o săptămână de lucru peste media UE. Procentul de 1,8% reflectă o piață a muncii reglementată strict, dar și un echilibru precar între dorința de a câștiga mai mult și lipsa de opțiuni legale sau sigure.
Într-o Europă care se îndreaptă tot mai mult către muncă flexibilă, inteligentă și echilibrată, România trebuie să își adapteze legislația și cultura organizațională fără a sacrifica protecția salariatului.
Adriana VENE
Despre autor
Ziarul Mara 429 vizualizări 02-09-2025, 10:00:23