O PARTE DIN TERITORIUL ROMÂNIEI PREZINTĂ RISC DE DEȘERTIFICARE
Conform unor studii, aproximativ 40% din suprafața agricolă a țării este afectată de acest fenomen, cu pierderi anuale de teren agricol. În sud-vestul României, se observă o aridizare pronunțată, cu terenuri fertile transformate în dune de nisip.
Seceta prelungită și temperaturile ridicate contribuie la degradarea solului și la pierderea umidității.
Exploatarea excesivă a solului, lipsa rotației culturilor și defrișările contribuie la degradarea terenurilor.
Vântul și apa pot transporta particulele de sol, lăsând în urmă terenuri aride și nisipoase.
Fertilitatea solului scade, ceea ce duce la reducerea recoltelor și la pierderi economice pentru fermieri.
Speciile de plante și animale adaptate la zonele umede sunt înlocuite de cele specifice zonelor aride.
Oamenii sunt nevoiți să părăsească zonele afectate din cauza lipsei resurselor și a perspectivelor economice reduse.
Implementarea unor practici agricole sustenabile, cum ar fi rotația culturilor și utilizarea îngrășămintelor naturale precum si implementarea unor sisteme de irigații eficiente pentru a combate seceta.
Seceta pedologică continuă să afecteze grav culturile agricole din România, iar fermierii trebuie să fie extrem de atenți la termenele impuse prin legislație dacă vor să beneficieze de despăgubiri în 2025. Un calendar clar și proceduri stricte sunt stabilite prin Ordinul nr. 97/63/2020 pentru a gestiona eficient efectele acestor fenomene extreme.
În contextul intensificării fenomenelor meteorologice extreme, agricultorii români se confruntă tot mai des cu efectele devastatoare ale secetei pedologice. Pentru a veni în sprijinul acestora, autoritățile au stabilit o procedură clară de constatare și raportare a pagubelor provocate de secetă, în baza unui regulament specific, aprobat în 2020.
Comisia locală, formată din reprezentanți ai autorităților locale, specialiști în agricultură și membri ai Comitetului Local pentru Situații de Urgență, se deplasează pe teren pentru a evalua gradul de afectare. Pe baza acestor constatări se întocmește un proces-verbal oficial.
După depunerea înștiințării, evaluarea pagubelor și redactarea procesului-verbal, autoritățile locale au obligația să transmită mai departe datele sub formă de raport de sinteză, către instituțiile județene abilitate, până la data de 15 decembrie. Aceste documente stau la baza deciziilor de acordare a despăgubirilor sau sprijinului financiar de stat, inclusiv sub formă de ajutoare de minimis sau fonduri europene în unele cazuri. Respectarea strictă a calendarului stabilit prin Ordinul 97/63/2020 este condiția principală pentru a beneficia de sprijin. Nerespectarea termenelor sau necompletarea corectă a documentelor poate conduce la excluderea fermierului din orice formă de despăgubire.
Conform ministrului Mediului, Diana Buzoianu, „peste 100.000 de hectare s-au transformat în deșert sau urmează să se deșertifice”, în special în sudul țării – zona cunoscută drept „Sahara Olteniei”. Potrivit unui raport de specialitate, sudul țării înregistrează o suprafață aridă de aproximativ 80.000 ha, însă estimările oficiale ating pragul de 100.000 ha. O treime din teritoriul României și 40% din suprafața agricolă se află în zone care prezintă risc de deșertificare! „România se confruntă cu o problemă gravă de mediu în sudul țării: peste 100.000 de hectare s-au transformat în deșert sau urmează să se deșertifice. Una dintre soluțiile evidente sunt împăduririle”, afirmă ministrul Mediului, Diana Buzoianu.
Adriana VENE
Despre autor
TERITORIULROMÂNIEIPREZINTĂDEȘERTIFICARE
Ziarul Mara 170 vizualizări 22-07-2025, 20:00:27